Boldea este perfect localizat – ne informează, triumfător, preşedintele, înainte să plece la Seul. Cu alte cuvinte – nici o grijă! Doar dacă nu fac congolezii boroboaţa să-l reţină şi după aia să trebuiască să ne dăm de ceasul morţii ca să-l aducem acasă...

Cu alte cuvinte, preşedintele lansează noua strategie a protecţiei externe a infractorilor români. Atenţia organelor cu competenţe se va îndrepta spre asigurarea liniştii şi protecţiei fugarilor cu ştaif, în aşa fel încât autorităţile străine să nu-i poată atinge nici cu o floare! Ca şi oamenii, statul învaţă din propriile greşeli: aţi văzut ce-a însemnat aducerea lui Popa tocmai din Indonezia? Ani lungi de tratative cu guvernul de acolo, înţelegeri secrete şi – başca – cheltuiala trimiterii unui avion particular care să-l aducă în ţară pe banii noştri! De Hayssam să nu mai vorbim, că nici până în ziua de azi, după ce şi-a ispăşit şi pedeapsa din Siria, nu se întrevede vreo şansă de a pune mâna pe el şi de a-l aduce în ţară pentru a fi judecat corect (pentru că, între noi fie vorba, la Înalta Curte a fost judecat în lipsă fără să fie citat, ceea ce va aduce nu peste multă vreme o veste surpriză de la CEDO, unde s-a făcut recurs pe acest motiv).

Cu Boldea s-a schimbat definitiv macazul. Nu-i mai hărţuim pe fugari prin intermediul Interpolului sau al poliţiilor naţionale. Cel mai sigur este să plantăm pe lângă el, cu discreţia cuvenită, nişte băieţi de-ai lui Ungureanu, de la SIE, care să-l ferească de necazuri. Să vegheze cum traversează strada, cum negociază cu prostituatele, ce cumpărături de obiecte interzise face pentru a nu intra pe mâna străinilor. În prezent chiar cred că în echipa de safari în care se află Boldea sunt şi băieţii noştri – evident, sub acoperire. Iar când se va termina sejurul, se vor urca cu toţii în avion şi vor veni acasă. Vor putea fi primiţi la Otopeni cum i-am primit pe jurn