Noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României (BNR), în care îşi desfăşoară activitatea şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului, arată spectaculos, dar se îndepărtează indubitabil de aspectul unui monument istoric
Faptul că edificiul a fost modernizat este lăudabil, însă plasarea pe clădire a unor ecrane uriaşe ce promovează brandul sud-coreean Samsung a devenit o problemă controversată în breasla urbaniştilor, dar şi a oamenilor de rând. Practic, un turist ar putea crede că în imobil funcţionează cunoscuta companie, şi nu ceea ce ar trebui să însemne miezul literaturii, culturii şi patrimoniului autohton.
Directorul general al BNR, Elena Tîrziman, a declarat că este vorba despre un parteneriat între Ministerul Culturii şi compania Samsung. „Ei au fost de acord să sponsorizere progamul inaugural, oferindu-ne aparate tehnologice de ultimă generaţie, ecrane touch screen, gadget-uri sau sisteme de sonorizare. Ne-au pus la dispoziţie şi aparate de orientare în clădire. Avem şi planuri de colaborări viitoare. În schimb, noi îi vom recompensa prin promovarea brandului“, a explicat Târziman.
„Este total nepotrivit“
Chiar dacă parteneriatul pare a fi reciproc avantajos, spcialiştii în urbanism consideră că Ministerul Culturii a mers prea departe cu acest compromis. „Este total nepotrivită acea reclamă opulentă la Samsung pe sediul Bibliotecii Naţionale. Clădirea este, totuşi, un monument istoric. Unde, în Europa, se mai pun reclame pe monumente istorice? Problema de fond este că la noi nu există reglementări înpotriva acestor practici“, a argumentat Nicuşor Dan, preşedintele Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul.
