O obişnuită a reuniunilor Clubului Valdai, Fiona Hill descrie reperele conceptuale prin care viitorul locatar al Kremlinului înţelege lumea.

Interviu din Dosarul "Sistemul Putin", apărut în numărul 27 al FP România. FP România: Ce rol joacă “piaţa liberă” în concepţia lui Putin? Care sunt trăsăturile principale ale capitalismului de stat pe care îl promovează?

Fiona Hill: După experienţa dură a capitalismului de piaţă al anilor '90, majoritatea ruşilor au renunţat la angajamentul faţă de „piaţă” şi la capitalism, îndreptându-se spre „etatism” definit drept „controlul statului asupra economiei”. Ceea ce e diferit la Putin este faptul că el a rămas fidel angajamentului faţă de principiile economiei de piaţă şi ale întreprinderilor private, în ciuda încercărilor din anii '90 şi a unor experienţe traumatizante în Sankt Petersburg. Pentru Putin, istoria a învins ideologia, iar istoria şi-a dat verdictul în ceea ce priveşte comunismul. Indiferent care fuseseră recomandările teoriei sovietice, istoria a demonstrat că o economie planificată de la centru, aflată sub control administrativ nu putea avea sorţi de izbândă. Piaţa a câştigat, iar Putin a ales tabăra învingătorului. Cu toate acestea, a continuat să caute ingredientul secret („the magic bullet”) care să împace proprietatea privată, pe de-o parte, cu nevoile statului rus, de cealaltă parte. Relaţiile lui Putin cu oligarhii ruşi, din ultimul deceniu, demonstrează eforturile sale de a determina acest grup de oameni de afaceri puternici, rebeli şi egocentrici să accepte că interesele statului sunt mai presus de cele ale corporaţiilor individuale. Astfel, Putin si-a creat imaginea unui lider politic luminat, a unui etatist care stabileşte interesele statului, dar care, în acelaşi timp, îi protejează pe antreprenori, dându-le mână liberă, şi intervenind în luarea deciziilor şi a operaţiunilor din domeniul aface