Ministerul Culturii vrea să introducă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova, pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc şi pelerinajul de la Mănăstirea Moisei cu ocazia sărbătorii de Sfânta Marie Mare.
Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a semnat, zilele trecute, documentele prin care România a înaintat către Secretariatul Convenţiei UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial trei dosare de candidatură pentru Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, anunţă Mediafax. Cele trei dosare se referă la Colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova, dosar întocmit în comun de România şi Republica Moldova, Pelerinajul de la Şumuleu-Ciuc şi Pelerinajul de la Mănăstirea Moisei, cu ocazia sărbătorii de Sfânta Marie Mare.
Colindatul în ceată bărbătească este un obicei vechi în cultura românească. În spaţiul Republicii Moldova, în România, dar şi în teritoriile aferente spaţiului româneasc, obiceiul este numit colindat. Originea lui latină a fost discutată repetat şi este general acceptată. Timp de secole a însoţit poporul român, articulându-i viaţa după normele înalte ale eticii şi esteticii populare. El concentrează valori de primă importanţă ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin tradiţia oralităţii. În timpul practicării colindatului sunt luaţi în considerare toţi membrii societăţii, fiecare are rolul său ca parte a întregului colectiv. Obiceiul a educat în spiritul acestei tradiţii sute de generaţii de copii şi de tineri, făcându-i creatori şi purtători ai patrimoniului cultural imaterial, cetăţeni demni ai comunităţii.
Începuturile pelerinajului de la Şumuleu-Ciuc datează din secolul al XV-lea, când Papa Eugeniu al IV-lea aproba, în anul 1444, un pelerinaj de donaţie pentru termi