Gigantul rus al gazului, Gazprom, a ales Elveţia pentru a-şi stabili principalele sale societăţi afiliate şi Zug serveşte drept sediu atât pentru diverse consorţii de construire a gazoductelor, cât şi pentru misterioşii intermediari ce negociază gazul din Asia Centrală.

Elveţia este percepută ca un teren ideal pentru clădirea unor structuri comerciale opace şi preşedintele rus, Vladimir Putin, recent reales, a optat încă de la prima sa venire la Kremlin ca petrolul şi gazul natural să fie comercializate prin firme instalate pe solul elveţian. Putin, fost ofiţer KGB, şi-a numit apropiaţii în fruntea principalelor întreprinderi din Rusia şi clanul său, aşa cum dezvăluie adesea ziare britanice şi americane, a pus la punct o schemă opacă de firme off-shore şi hedge fund. Punctele finale ar fi în Zug şi în Liechtenstein.

Putin a angajat Rusia - în urmă cu câţiva ani - într-o politică activă de valorificare strategică a resurselor energetice cu scopul de a crea o armă a presiunii prin care să crească influenţa ţării în lume. Astăzi, puterea nu se mai bazează numai pe forţa militară, ci şi, din ce în ce mai mult, pe controlul resurselor şi al marilor coridoare de transport. Drept urmare, Moscova este pretutindeni pentru a acapara piaţa gazului, mergând până la cooperarea cu principalii săi concurenţi. Gazul natural este pe cale să devină o resursă la fel de strategică precum petrolul, în special pentru Rusia, ale cărei rezerve sunt cele mai importante de pe planetă. Veniturile obţinute din vânzarea lor vor permite în acelaşi timp întărirea economiei ţării şi a influenţei sale geopolitice în regiunea Eurasiei. Puterea, în viziunea Rusiei, este mai mult geoeconomică, decât geopolitică ceea ce explică importanţa pe care o acordă realizării infrastructurii legate de extracţia de petrol şi gaz şi imensa putere a gigantului Gazprom.

Adevărat stat în sta