Lepa Brena a fost un fenomen bănățean în anii 80, care după Revoluție, avea să fie cunoscut în întreaga țara, dar în limba română, prin așa zisele manele. Lepa Brena revine la Timișoara după 28 de ani.

Cântăreața Lepa Brena, care va reveni pentru un concert la Timișoara după 28 de ani, este fără îndoială o legendă a muzicii din spațiul ex-iugoslav și din Balcani. Muzica ei i-a fascinat rapid și pe cei care trăiau în regiunea Banatului istoric, în anii 80, având în vedere că una din supapele celor din Vest erau tocmai posturile de televiziune și de radio sârbești.

În acele vremuri, de Lepa Brena nu au auzit nici moldovenii, nici bucureștenii și nici ardelenii. Era un fenomen bănățean, care după Revoluție, avea să fie cunoscută în întreaga țara, în limba română, prin așa zisele manele. La început, acest gen a fost eminamente o copie a muzicii sârbești, în special de la cea mai cunoscuta cântăreață de la vecini, Lepa Brena.

GALERIE FOTO

“Genul de muzică abordat de Lepa Brena a fost în anii 80 ceva nou și pentru Iugoslavia. A prins din ce în ce mai bine și în Banat, nu și în restul țării. Influența muzicii disco-folk din fosta Iugoslavie a fost covârșitoare pentru dezvoltarea, sau mai exact pentru involuția muzicii românești de mai târziu. Multe dintre manele de astăzi sunt piese sârbești, iugoslave mai bine zis, cărora li s-a aplicat un text românesc”, a spus Bogdan Puriș, unul din cei mai cunoscuți redactori muzicali de la Radio Timișoara.

“Ritmul intră în genomul unei populații”

La conferința de presă de săptămâna trecută, susținută la Timișoara, Lepa Brena a declarat că știe că i se preiau piesele și în România, dar nu a fost deranjată de acest lucru.

“Lepa Brena este bosniacă. Ea vine dintr-un spațiu multicultural, unde au trăit mulți musulmani. Ea se numește Fahreta, tatăl ei este A