La sfîrșitul lunii trecute a fost dat publicității Raportul românesc, pornind de la datele celui de-al 76-lea Eurobarometru privind Uniunea Europeană. Antieuropenii de serviciu răsuflă uşuraţi. Căci datele arată că și la noi eurooptimismul se diminuează rapid. Oare românii devin mai realişti – cum par să creadă mulți comentatori, ca şi cînd euroscepticismul şi euroindiferenţa n-ar mai fi stări de spirit, precum eurooptimismul, ci atitudini „raţionale“ – sau neîncrederea în politicieni a atins, din cauza avatarurilor crizei fără de sfîrșit pe care o parcurgem, și încrederea în Europa? Ultimul Eurobarometru arată că încrederea respondenților români în instituțiile Uniunii Europene a ajuns la cel mai scăzut nivel de cînd este România prezentă în aceste cercetări de opinie bianuală. Deși datele Eurobarometrului 76 au fost strînse în toamna anului trecut (prelucrarea datelor durează cîteva luni bune!), este foarte probabil că tendința surprinsă de acest sondaj este în continuă evoluție. În toamna anului trecut, încrederea românilor în direcţia UE scădea cu 14%, ajungînd la 46%, de la 60%, cît era cu un an mai devreme. Iar scăderea încrederii românilor în UE a fost mult mai accelerată decît cea a mediei europenilor (scăderea încrederii în direcţia UE a fost aproape dublă în România). Cum a putut deveni România aproape eurosceptică (sîntem totuși sub 50%), în condițiile în care am fost ani buni prima sau între primele țări în ceea ce privește încrederea în UE? În toamna anului 2005, cînd tendința descrescătoare începuse să se instaleze, dar ne apropiam de data aderării, România – cu 64% încredere în UE – ocupa primul loc în Eurobarometru, urmată de Portugalia (62%), Grecia (62%), Ungaria (57%) şi Belgia (57%). Sigur, decupajul datelor, interpretarea contextului şi prudenţa interpretării sînt esenţiale în analiza oricărui sondaj. În 2011 am ajuns pe locul al doispreze