Evreii sărbătoresc începând de sâmbătă Pesah (Paştele evreiesc), sărbătoare religioasă fixă din calendarul religios ebraic, care se desfăşoară anual în perioada 15-23 a lunii Nisan (7-14 aprilie), lună ce marchează începutul anului ecleziastic ebraic.

Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian, este prima lună a anului ecleziastic ebraic.

Sărbătorită de evrei în fiecare primăvară de peste 3.300 de ani, Pesah simbolizează eliberarea din robia egipteană şi ieşirea din Egipt a evreilor conduşi de Moise şi cei 40 de ani de peregrinare prin deşert. În amintirea plecării precipitate din Egipt, când aluatul pentru pâine n-a apucat să dospească, în timpul celor opt zile cât durează sărbătoarea (şapte zile în Israel) se mănâncă pâine nedospită, făcută doar din făină şi apă, numită matza (azimă).

Dincolo de semnificaţia ei specială pentru poporul evreu, sărbătoarea de Pesah are o conotaţie universală, de celebrare a eliberării, a redobândirii demnităţii umane.

Evreii sărbătoresc începând de sâmbătă Pesah (Paştele evreiesc), sărbătoare religioasă fixă din calendarul religios ebraic, care se desfăşoară anual în perioada 15-23 a lunii Nisan (7-14 aprilie), lună ce marchează începutul anului ecleziastic ebraic.

Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durea