De unde vine inspiraţia? Care sunt motivele declanşatoare sau... starea? Unde-i sunt rădăcinile? La aceste întrebări au încercat să răspundă opt studenţi şi masteranzi ai Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei, pornind într-o călătorie de deconstruire a lucrărilor pictorului Ştefan Câlţia.

Cei opt tineri s-au îmbarcat într-o călătorie pe care fiecare dintre ei o povesteşte în câte un capitol al unei expoziţii care se întinde pe mai multe luni, având şapte capitole. Loc – o călătorie liniştitoare peste dealurile Şonei – este primul capitol al expoziţiei, ce poate fi admirat deja la „Galeria Posibilă”, pe Strada Popa Petre nr. 6, din Bucureşti.

Singura regulă stabilită: spaţiul de expoziţie va fi împărţit în două, într-o parte – lucrarea va fi expusă simplu şi clar, în cealaltă – lucrarea va fi deconstruită, revelată, povestită în felul în care fiecare dintre ei va crede de cuviinţă. În toamnă, cele şapte capitole vor fi publicate în tot atâtea caiete, păstrând pe cât posibil structura şi atmosfera propuse de fiecare dintre tinerii curatori.

Expoziţia va cuprinde şi prelegeri sau conferinţe care vor puncta aceste poveşti, propunând mai mult sau mai puţin indirect noi interpretări ale operei prezentate. Primul invitat va fi Dr. Tibor Hartel, biolog şi membru al Fundaţiei Mihai Eminescu. El va vorbi despre „Peisajul agricol istoric, o perspectivă socio-ecologică”, făcând asocierea cu expunerea lucrării „Crucea lui Becheş”, lucrarea care a deschis seria expoziţiilor, începând cu 23 martie.

Nu întâmplător a fost deschisă expoziţia cu un peisaj agrar din Ardeal, deoarece pictorul, născut la 15 mai 1942, la Braşov, şi-a petrecut copilăria în Făgăraş şi pe dealurile din satul Şona, unde locuia bunica lui, Eudochia. Imaginile şi toate senzaţiile care i-au marcat copilăria sunt acum expuse vizitatorului curios, într-o galerie deschisă artei contemporane