Pe bună dreptate, anunțul lui Crin Antonescu conform căruia Andrei Chiliman a fost îndepărtat de la conducerea PNL București, ca și șefii de la Sectorul 2 și 4, a fost perceput ca încă un semnal al tendințelor dictatoriale ale președintelui de partid. Cine nu se supune, zboară. Câtă dreptate aveau însă liderii de la nivelul Capitalei este discutabil.

Ecuația a fost, din ceea ce a emanat din interiorul partidului, în felul următor: în afară de Chiliman la sectorul 1, PNL avea dreptul să mai numească un candidat, la sectoare, din partea USL. Cine să fie: Dan Cristian Popescu, care și-a postat afișe în sectorul 2 și s-a pozat pe coperți de reviste, probabil pe banii proprii, încă din urmă cu un an? Sau Rareș Mănescu la sectorul 6, acolo unde scaunul de sub Poteraș se clatină bine? Câte șanse are Dan Cristian Popescu la aceste alegeri, în fața lui Onțanu? Practic, niciuna, mai ales în contextul alegerii dintr-un tur. Rareș Mănescu, fie el apropiat al lui Crin Antonescu sau nu, are șansa de a mai smulge un sector pentru USL și, mai important, pentru PNL. Firește, nici PSD nu vrea să renunțe în fața PNL-ului și să cedeze mai multe candidaturi, pentru că are un singur candidat, pe Vanghelie, care, deși imbatabil momentan la Sectorul 5, nu se știe cât timp va mai rămâne la social-democrați.

Chiar lângă Intercontinental, Dan Cristian Popescu se anunță pe un mash uriaș “candidat la primărie”, fără să aibă un mandat în acest sens, se pare, din partea PNL. Că are o notorietate mult mai mare decât candidatul PSD în Sectorul 2 nu contestă nimeni, dar fotoliul de primar nu îi este accesibil. Merită, în acest caz, scandalul public și scăderea în ochii electoratului pentru PNL? Firește că nu. Chiar dacă PNL este cel mai puternic partid în Capitală, asta nu înseamnă că nu poate să scadă în ochii electoratului. De aceea, n-ar fi rău ca PNL-iștii să își înfigă cuțitele în