Agenţia AMOS NEWS a solicitat preşedintelui Uniunii Naţionale a Notarilor Publici un interviu pe tema modificărilor aduse Legii Notariatului.
- Domnule preşedinte, astăzi Senatul a adoptat modificările aduse Legii Notarilor Publici (36/1995). Din câte ştim, majoritatea „corecturilor” au fost iniţiate chiar de către Uniune. În ce măsură consideraţi că textul aprobat corespunde necesităţilor de adecvare a legii la schimbările înregistrate de viaţa publică a românilor?
- Modificările aduse Legii 36/1995 în forma adoptată azi în Senat deschid o nouă perspectivă profesiei de notar în România. Aceasta se datorează, în principal, faptului că ele adaptează mecanismele de lucru şi de organizare a profesiei la complexitatea unor proceduri introduse de la 1 Octombrie 2011 prin Noul Cod Civil şi date în sarcina notarilor publici. Am convingerea că legea, în noua sa formă, va duce la consolidarea profesiei de notar în societatea românească, îl va apropria pe notar tot mai mult de oameni , îl va obliga să acorde o importanţă şi o prestanţă sporită activităţii notariale, în general.
În linii mari, aceste modificări şi completări ale Legii 36/1995 au fost necesare pentru armonizarea dispoziţiilor Legii 36/1995 cu cele ale Noului Cod Civil pentru că, aşa cum ştiţi, acesta a introdus instituţii juridice şi competenţe noi – cum ar fi contractele matrimoniale, fiducia – şi a modificat altele vechi, precum dezbaterea procedurilor succesorale. S-a prevăzut, de asemenea, introducerea multor noutăţi şi clauze în tranzacţiile imobiliare, instrumentarea de către notarul public a divorţurilor consensuale cu şi fără copii minori, separaţiei de patrimonii şi alte asemenea. Toate aceste schimbări presupun transformări şi adaptări. Punerea la punct a unor registre de importanţă publică – donaţii, convenţii matrimoniale, divorţuri – pe care noi, notariatul le-am creat, le g
