Editura Meronia a publicat în 2009 un Dicţionar al personalităţilor feminine din România, având ca autori pe George Marcu şi Rodica Ilinca. Buna primire a lucrării a deteminat editura şi pe autori să dezvolte lucrarea, devenită acum, dublă ca volum, Enciclopedia personalităţilor feminine din România. Publicăm o serie de fragmente din această enciclopedie.
Astăzi vă dezvăluim biografiile a două figuri luminoase din galeria personalităţilor prezente în dicţionar. O soţie şi o fiică de domn care au ştiut să îmbine bunul "manageriat" al averilor proprii, din care o bună parte au utilizat-o în scopuri caritabile, cu devotamentul pentru familie, cu rezistenţa în faţa urgisirilor destinului şi voinţa de restabilire a dreptăţii.
Trecute vieţi de doamne şi domniţe...
BRÂNCOVEANU Marica (Doamna Maria) (n. aprox. 1663 - d. dec. 1729). Soţia voievodului muntean Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Fiică a postelnicului Neagu din Negoeşti şi nepoata domnului Ţării Româneşti Antonie din Popeşti (1669-72), s-a căsătorit, în 1675 sau 1676, cu marele dregător Constantin, unul dintre cei mai influenţi boieri din ţară, rudă cu marile familii Brâncoveanu şi Cantacuzino, care a urcat în 1688 pe tron. Au avut împreună 11 copii: şapte fete (Stanca - 1676, Maria - 1678, Ilinca - 1682, Safta - 1686, Ancuţa - 1691, Bălaşa - 1693, Smaranda - 1696) şi patru băieţi (Constantin - 1683, Ştefan - 1685, Radu - 1690, Matei - 1698). A sprijinit toate demersurile culturale iniţiate de soţul ei: tipărirea de cărţi în limbile română, greacă, slavonă şi chiar arabă, turcă sau georgiană, crearea unui stil arhitectural caracteristic epocii, care va purta numele domnitorului, dezvoltarea artelor decorative, ctitorirea de biserici şi mănăstiri (Bucureşti, Târgovişte, Hurezi, Mogoşoaia, Potlogi, Govora, Mamul, Filipeştii de Pădure, Măgureni, Râmnicu Sărat ş. a.), restaurarea lăcaşuril
