Seară de miercuri, săptămâna a şasea a Postului Mare, Teatrul de pe Lipscani. Publicul care a umplut ponosita sală numită până mai ieri Rapsodia (publicul obişnuit al chilipirurilor culturale marca Dan Puric) nu ar fi ştiut să spună, dacă l-ai fi luat la întrebări, pentru care dintre produsele din oferta "3 în 1" venise mai ales: pentru cele două cărţi despre oroarea închisorilor comuniste româneşti care aveau să fie lansate sau pentru premiera spectacolului "Testament" (foto 1-3), realizat de Fineta Grigorescu "sub tutela spirituală a artistului Dan Puric"?

Au urcat pe scenă, în deschiderea evenimentului (pentru că un eveniment rotund a fost), meşterul Dan Puric, care a prezentat cărţile, a făcut introducerea la spectacol şi a înmânat "Premiul pentru Demnitate Românească" (acordat de Fundaţia Aiud, al cărei preşedinte este) lui Gheorghe Jijie, românul încă verde la cei aproape 93 de ani ai săi, care îşi exprima, cu modestie, uimirea că este aplaudat, Doina Iovănel Spineanu, autoarea "romanului" "Teofan. Remember!", mărturisitoare, fără floricele şi ocolişuri, a credinţei şi nădăjduitoare în puterea României profunde, scriitorul Răzvan Codrescu, editorul volumului "Cumplite încercări, Doamne!", şi autorul acestuia, "dom' profesor" Marcel Petrişor, cald, calm, optimist şi iertător ca întotdeauna, ca majoritatea foştilor deţinuţi politici.

Şi a bătut gongul, şi s-au stins luminile şi a început slujba teatrală de cinstire a memoriei românilor ridicaţi, prin chinurile îndurate în închisorile comuniste, la rangul, nerecunoscut oficial, de martiri ai neamului.

Cu economia de mijloace specifică şcolii de teatru a lui Dan Puric (o sărăcie voită, care obligă la virtuozitate şi la imaginaţie creatoare), mişcarea trupurilor, lumina reflectoarelor, armoniile enesciene sau tânguirea Baladei lui Ciprian Porumbescu (ieşită, într-un colţ întunecat de scenă, de s