"Întreaga istorie este o bănuială. Totul. Este culmea nebuniei şi a trufiei să spună cineva că ştie sigur ce s-a întâmplat în trecut. Le punem pe toate cap la cap cât de bine putem, cu bucăţelele de dovezi care există" - iată o frântură din postfaţa unui roman, al doilea din trilogia dedicată de Kathleen McGowan Mariei Magdalena, pentru care s-a documentat două decenii, călătorind frecvent în Europa, cu popasuri şi cercetări în mai multe locuri: Knock în Irlanda, Chartres şi sudul Franţei, oraşele din Toscana şi Roma.

Kathleen McGowan a trăit în periplul ei experienţe extraordinare, în locuri ce păstrează mărturii ale unei istorii secrete. În bazilica San Pietro din Roma vede uluită, nu departe de "Pietà" a lui Michelangelo, altarul de marmură dedicat Matildei din Toscana, purtând mitra papală şi ţinând în mână cheia Sfântului Petru. De aici a pornit interesul faţă de o personalitate feminină ieşită din comun pentru epoca ei - secolul al XI-lea.

Autoarea a început să investigheze conflicte ce macină Europa din primul secol al noului mileniu, să vadă apropieri între catarii din sudul Franţei şi "oamenii puri" din Toscana şi Umbria, toţi păstrând de o mie de ani o credinţă apropiată de învăţăturile cristice. Multele detalii istorice se leagă treptat într-o ţesătură de ipoteze, iar mozaicul construit cuprinde o poveste unde imaginaţia umple spaţiile lăsate goale de istoria oficială.

Trilogia pleacă de la evangheliile gnostice, de la convingerea că Maria Magdalena a fost soţia lui Isus, a păstrat învăţăturile orale şi cele consemnate în Cartea Iubirii, că a părăsit Iudeea, a ajuns la Alexandria, apoi în Franţa, de unde a răspândit prin însoţitorii ei şi prin urmaşe creştinismul celor puri, perfecţi - tradiţia catară. A transmis moştenirea lăsată, în moduri diferite: a salvat copiii ducându-i în Europa, iar descendenţii lor se regăsesc în familiile reg