- Cultural - nr. 994 / 14 Aprilie, 2012 Fiul lui Dumnezeu, Care a luat trup omenesc si muritor ca al nostru, a fost tradat, batjocorit, rastignit si, in cele din urma, pe crucea Golgotei, a primit sa bea paharul despartirii sufletului de trup, precum il beau toti fiii lui Adam. Fiul Omului a murit in vremea lui Pontiu Pilat, dar, cu puterea Sa divina, a rupt catusele mortii si a nimicit legea pacatului. Dupa trei zile, Domnul a inviat, castigand cea mai mare victorie asupra puterilor raului din lume. De atunci, putem striga cu Sfantul Apostol Pavel: "Unde-ti este, moarte, biruinta? Moarte, unde-ti este boldul tau?” (I Cor. 15, 55). In Ortodoxie, credinta puternica in Invierea lui Hristos este, totodata, credinta puternica in invierea tuturor oamenilor. De aceea Crezul pe care il marturisim in Biserica se incheie cu cuvintele: "Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie”. Invierea Domnului este binevestita, in noaptea de Pasti, nu inauntrul bisericii, ci in afara bisericii, pentru ca ea priveste nu numai pe crestini, ci pe toti oamenii. Invierea lui Hristos nu este revenire la viata pamanteasca amestecata cu suferinta si cu stricaciune, ci inceputul unei alte vieti: viata cereasca si vesnica pentru suflet si pentru trup. Mantuitorul nostru este incepatura unei generatii de oameni, a celor mantuiti, care nu mai stau sub sabia mortii. In acest inteles, Sfantul Apostol Pavel spune: "Precum toti (oamenii) mor in Adam, asa vor invia toti in Hristos” (I Cor. 15, 22). Legatura dintre adevarul Invierii lui Hristos si adevarul invierii de obste este atat de puternica, incat cine respinge Evanghelia Invierii lui Hristos respinge si invierea universala, iar cine crede in Invierea lui Hristos trebuie sa marturiseasca si invierea mortilor. Acest mare adevar l-a aratat si l-a sustinut cu putere Apostolul neamurilor, atunci cand, dupa ce s-a intalnit cu Hristos Cel I