PSD-istul Gheorghe Nichita a convocat o şedinţă de Consiliu Local, pentru a trece înapoi din domeniul public în cel privat al oraşului un teren pe care se construieşte complexul imobiliar Palas. Pentru aceeaşi operaţiune, două instanţe de judecată au declarat proiectul ilegal prin două sentinţe definitive şi irevocabile.

Românii care nu au auzit despre afacerea Palas decât din reclamele plasate când şi când în paginile ziarelor naţionale ar putea fi tentaţi să creadă că în spatele acestui proiect - pe care iniţiatorii săi îl numesc pompos „ansamblu urbanistic" - nu se află decât intenţia autorităţilor locale de a moderniza prăfuitul oraş din inima Moldovei.

În fapt, controversatele construcţii care se ridică de câţiva ani pe terenul situat în spatele celebrului Palat al Culturii reprezintă cel mai mare „tun" imobiliar tras vreodată în provincie.

Teren subevaluat de 20 de ori

Afacerea Palas începe în ultima şedinţă a Consiliului Local Iaşi din decembrie 2004. Consilierii au fost convinşi de primarul PSD-ist Gheorghe Nichita, proaspăt ales în funcţie, să voteze un act de asociere între Primărie şi firma Iulius Group a tânărului patron ieşean Iulian Dascălu, supranumit „regele mall-urilor".

Obiectul acestui contract era amenajarea unui ansamblu de clădiri rezidenţiale şi comerciale în centrul oraşului, pe o suprafaţă de 12 hectare pusă la dispoziţie de municipalitate. Practic, autorităţile contribuiau cu terenul, iar investitorul urma să finanţeze construcţia.

Contractul, încheiat pe o perioadă nedeterminată, prevedea ca Primăria să primească o redevenţă anuală de la Iulius Group, în schimbul dreptului de folosinţă a terenului.

De asemenea, municipalitatea urma să beneficieze de o cotă-parte din eventualul profit. În acest scop, a fost efectuată o evaluare a suprafeţei respective: iniţial, metrul pătrat a fost calculat la v