Informaţia, provenită din publicaţia rusă Nezavisimaia Gazeta, semnalizează începutul unei noi strategii a Rusiei, în care regiunea separatistă Transnistria se reîntoarce în centrul atenţiei Moscovei.

Acest fapt este subliniat şi de numirea fostului ambasador al Rusiei la NATO, Dimitri Rogozin, în postul de reprezentant al Federaţiei Ruse pentru Transnistria - şi de co-preşedinte al comisiei interguvernamentale ruso-moldoveneşti pentru cooperare economică.

Rogozin, considerat de siteul EUObserver drept un potenţial viitor candidat la preşedinţia Rusiei, deţine totodată şi funcţia de vice-premier însărcinat cu industria de armament - şi a afirmat, în cartea sa „Inamicul poporului", publicată în 2006, că Transnistria trebuie să revină în componenţa Federaţiei Ruse.

„Din punct de vedere militar, nu are nici un sens"

Vitali Kulik, directorul Institutului pentru Studiul Societăţii Civile din Kiev, consideră că, deşi amplasarea în Transnistria a unor baterii de rachete Iskander, care fac parte din scutul rusesc antirachetă, nu este realistă, „radarul Voronej ar fi o posibilitate, având în vedere că România găzduieşte mai multe baze NATO şi că Moscova a înţeles că Moldova se îndepărtează treptat de ea şi s-ar putea uni cândva cu România", după cum relatează Nezavisimaia Gazeta.

Ministerul Apărării de la Moscova a negat, conform publicaţiei ruse, posibilitatea amplasării unei staţii radar la Tiraspol, deoarece nu se doreşte ca părţi ale scutului anti-rachetă să se afle în afara teritoriului Rusiei. De altfel, mai multe oferte de a găzdui părţi ale scutului anti-rachetă, făcute în 2010 şi 2011 de liderii din Transnistria, au fost respinse de oficialii ruşi, Dimitri Rogozin declarând la acea vreme că o asemenea iniţiativă ar putea duce la un grav conflict regional.

Mai mulţi experţi pun de asemenea sub semnul întrebării rostul unei asemenea acţiu