A debutat editorial la 58 de ani, demonstrând încă o dată că talentul pentru poezie nu are niciun fel de limită de vârstă. Economist de profesie, luduşeanca Lucreţia Horvath, alias Speranţa Rubin, spune că pentru ea versurile înseamnă optimism şi speranţă.
Reporter: Vă rog să vă prezentaţi cititorilor „Zi de zi”.
Speranţa Rubin: Am 59 de ani, locuiesc în Luduş, sunt economist şi lucrez cu… cifrele…
Rep.: De unde aveţi pasiunea pentru poezie?
S.R.: Pasiunea pentru poezie e veche… Chiar din copilărie. Doar că nu am publicat decât foarte târziu.
Rep.: Când aţi debutat editorial?
S.R.: Am început să scriu în anul 2008 şi am debutat editorial în data de 18 noiembrie 2011, cu volumul „Raze în asfinţit”.
Rep.: Ce simţiţi când scrieţi?
S.R.: Când scriu apare un fenomen interesant. Cuvintele curg singure, nechemate. Uneori se „naşte” o poezie în zece minute, alteori într-o zi sau mai multe. De obicei nu revin la cele scrise, decât foarte rar.
Rep.: Aveţi un poet preferat?
S.R.: Ion Minulescu. Îmi place, e altfel. Dar îmi place şi Eminescu.
Rep.: Ce genuri preferaţi?
S.R.: Îmi place şi haiku. Acolo am mai multe premii obţinute. În cadrul site-ului romaniankukai, condus de Corneliu Traian Atanasiu, este un concurs lunar, cu temă dată. În august 2009 am primit premiul I, în iunie 2010 locul I, în mai şi decembrie 2010 locul III, în martie şi noiembrie 2011 locul I, în ianuarie 2012 locul I şi în martie 2012 locul II. La aceste concursuri participă aproximativ 60-70 persoane, iar la club 15 persoane selectate.
Rep.: Numele dumneavoastră este Lucreţia Horvath. De ce v-aţi ales pseudonimul Speranţa Rubin?
S.R.: Este ceva optimist. Eu sunt foarte optimistă, iar rubinul e piatra mea preferată. A fost ales tot aşa, curgând… în gândurile mele.
Mă las pierdută…
Eu n-am să uit nicicând cum s
