Un nou acord privind transferul de date personale ale pasagerilor aerieni din UE către autorităţile americane a fost aprobat de către Parlamentul European joi. Acordul stabileşte condiţiile juridice şi acoperă aspecte cum ar fi perioadele de stocare a datelor, utilizarea lor, garanţiile de protecţie a datelor şi căile de atac administrative şi judiciare. Acordul va înlocui acordul provizoriu în vigoare din 2007.
Acordul UE-SUA privind folosirea şi transferul datelor pasagerilor (PNR) a fost adoptat cu 409 voturi în favoare, 226 împotrivă şi 33 de abţineri. O minoritate semnificativă de deputaţi a votat împotriva acordului din cauza preocupărilor privind garanţiile de protecţie a datelor, inclusiv raportorul Sophie in'T Veld (ALDE, NL), care şi-a retras numele din raport. Deputaţii au respins o propunere de a se adresa Curţii Europene de Justiţie.
Perioada de stocare şi scopul
Conform noului acord, autorităţile americane vor păstra datele PNR într-o bază de date activă până la 5 ani. După primele 6 luni, toate informaţiile care ar putea fi folosite pentru identificarea unui pasager vor fi "depersonalizate", ceea ce înseamnă că datele cum ar fi numele pasagerului sau datele ei/ lui de contact vor fi codificate.
După primii 5 ani, datele vor fi mutate într-o "bază de date pasivă" unde se vor păstra până la 10 ani, cu cerinţe mai stricte de acces pentru oficialii americani. Ulterior, potrivit acordului, datele vor fi pe deplin "anonime", prin eliminarea tuturor informaţiilor care ar putea servi la identificarea pasagerilor. Datele referitoare la orice caz specific vor fi păstrate într-o bază activă de date PNR până când ancheta este arhivată.
Datele PNR vor fi folosite în principal pentru a preveni, detecta, investiga şi combate terorismul şi infracţiunile grave transnaţionale. Infracţiun
