Volumul istoricului american Larry Watts, Fereşte-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România, editat de RAO, a fost lansat, recent, şi la Timişoara. Cartea, despre care Larry Watts spune că tratează doar chestiuni de securitate strategică din perioada Războiului Rece – situaţia României ca actant în context internaţional, şi relaţiile sale bilaterale cu state atât din interiorul, cât şi din afara alianţelor din care făcea parte –, a dat, însă, naştere unor controverse. Sunt voci care acuză că volumul propune o viziune unilaterală asupra politicii externe a României în perioada comunistă – documentele selectate insistând asupra statutului de rebel al României în cadrul Blocului Sovietic – şi că lipsesc pasajele referitoare la represiunile asupra elitei interne româneşti. Ce spune, însă, Larry Watts?
“România a reuşit în perioada anilor ’60 să scape de controlul sovietic”
De ce a avut nevoie fostul Bloc Sovietic să poarte un război clandestin cu România?
Potrivit arhivelor sovietice şi documentelor aferente Pactului de la Varşovia, acest război clandestin a fost motivat de faptul că, spre deosebire de alţi membri ai Pactului, România a reuşit în perioada anilor ’60 să scape de controlul sovietic – şi economic, şi militar, şi informaţional, şi politic – şi a început să implementeze politici pe care Moscova le considera contrare intereselor sale.
Sunt voci care afirmă că dumneavoastră propuneţi o viziune unilaterală asupra politicii externe a României în perioada comunistă – documentele selectate insistând asupra individualităţii, a statutului de rebel al României în cadrul Blocului Sovietic – şi că lipsesc pasajele referitoare la represiunile asupra elitei interne româneşti. Cum comentaţi?
Voi comenta mai întâi prima parte a întrebării. Cartea mea abordează chestiuni de sec