Trecerea unei licitatii de obligatiuni care nu a fost in totalitate teribila drept veste buna reprezinta un semnal cu privire la cat de mult s-au inrautatit lucrurile in zona euro.
Asa au stat lucrurile atunci cand guvernul spaniol a iesit pe pietele financiare pentru a strange bani prin imprumuturi cu scadenta la doi si la 10 ani si a gasit cumparatori pentru ambele tipuri. Titlurile din presa indicau sentimentul de usurare, exprimand reactiile de pe piata.
Si totusi, cu greu si-ar putea imagina cineva ca panica a fost abatuta pentru mai mult de un minut, scrie un jurnalist de la The Guardian.
Pentru inceput, dobanda pe care Spania trebuie sa o plateasca pentru imprumuturile pe 10 ani a sarit de la 5,403% la 5,743%. Potrivit agentiei de evaluare Moody's, costurile de imprumut care depasesc pragul de 5,7% "amplifica semnificativ sansele de a intra in incapacitate de plata" pentru guvernul lui Mariano Rajoy. Daca acest lucru este corect, atunci a cincea economie din Europa, dar si celelalte tari din zona euro se afla pe marginea dezastrului.
Acesta este paradoxul crizei: chiar si vestile bune prin comparatie se dovedesc a fi deosebit de ingrijoratoare. Iar anxietatea este cu greu redusa de raspunsul decidentilor politici, noteaza jurnalistul.
Pe de o parte, natiunile europene au fost convinse sa suplimenteze fondul de salvare din zona euro. Pe de alta parte, foarte putini investitori seriosi sunt increzatori ca fondul va fi cu adevarat eficient in situatia in care guvernul de la Madrid va avea nevoie de un imprumut.
Oficialii europeni subliniaza angajamentul premierului spaniol de a opera taieri bugetare dureroase. Insa este evident ca reducerile de cheltuieli ruineaza perspectivele pentru economia Spaniei, fara a convinge finantatorii ca tara prezinta un risc de credit decent.
Economi
