Timișoara nu se mai poate dezvolta pe vechile planuri urbanistice, astfel că este necesar un nou plan urbanistc general, pentru secolul XXI. Masterplanul Primăriei a născut deja o serie de controverse în rândul politicenilor. O dezbatere la care au participat cei mai renumiți arhitecți din Timișoara și din țară a mai lămurit câteva întrebări legate de proiectele de dezvoltare a orașului.

„Am venit la Timişoara pentru că este un oraş cu renume bun. Am plecat de aici la Bucureşti de nevoie. De câte ori vin aici am un sentiment de confort. Este un loc care are o rezervă mare pentru a primi ce este bun din exterior. Timişoara are o mare resursă internă, prin care poate căpăta noi valenţe. Acest masterplan este seducător şi nu trebuie să fie neglijat", a declarat renumitul arhitect Şerban Sturdza.

Încă două păduri

În noul plan al oraşului se dorește plantarea a două păduri noi legate de celelalte trei de astăzi (Pădurea Vedre, Bazoș și Unip), printr-o centură verde, care devine și un inel de agrement pentru alergare, biciclete și izolează orașul de vânturi, având în vedere că Timișoara este al trelea oraș din Europa ca poluare din cauza prafului de particule mici.

De asemenea, se dorește construirea a trei poduri noi peste Bega și patru traverse de cale ferată pentru o rețea inelară, două gări de tranzit, o centură feroviară pentru devierea traficului de marfă, patru drumuri expres care leagă rețeaua europeană de autostrăzi.

„Încă sunt multe lucruri de care trebuie să ne lămurim. Important este să ştim ce doreşte să devină Timişoara. Pădurea se vrea prea aproape de oraş. La 1900, când s-a făcut Pădurea Verde, acesta se afla departe de oraş, pentru că terenurile erau mai ieftine afară. La fel ar trebui şi acum. Pe viitor, pe aici trebuie să treacă TGV-ul, iar important este să se ţină cont de asta. Pe Bega erau canatori înainte, dacă devine nav