Chiar dacă se apropie de finalul mandatului de primar general, Oprescu nu pare dispus să renunţe la planurile sale legate de construirea autostrăzii suspendate, deşi proiectul nu a primit până acum undă verde de la consilierii generali.
După ce proiectul de construire a autostrăzii a căzut de două ori la vot în lunile februarie şi martie, la şedinţele Consiliului General al Municipiului Bucureşti, Oprescu l-a introdus pe ordinea de zi şi la şedinţa de pe 26 aprilie. Prima oară majoritatea consilierilor au refuzat să-l aprobe pentru că le fusese prezentat cu întârziere şi nu au avut timp să-l studieze, iar a doua oară pur şi simplul proiectul nu a întrunit numărul necesar de voturi "pentru".
Fără a-i aduce schimbări semnificative, Oprescu îşi va încerca încă o dată norocul cu acest proiect, unul dintre cele mai scumpe din istoria Bucureştiului. Valoarea lui totală se ridică la 1,5 miliarde de euro, sumă care urmează să fie alocată de la buget sau din alte fonduri. În proiectul de hotărâre nu se specifică o sursă concretă de finanţare, deşi Oprescu anunţase în repetate rânduri că a negociat cu firme din China pentru a încheia un parteneriat public-privat.
Proiectul de hotărâre cuprinde indicatorii tehnico-economici pentru studiul de fezabilitate, adică o detaliere a costurilor cu fiecare lucrare în parte care se va face la autostradă, şi necesitatea construirii acesteia. Edilii au explicat că autostrada face parte din proiectele menite să reducă congestia din trafic şi să fluidizeze circulaţia pe marile artere.
Proiect din anul 2000
Închiderea inelului median de circulaţie al Capitalei, cunoscut şi sub denumirea de autostrada suspendată, era o propunere inclusă în Planul Urbanistic General încă din anul 2000. Inelul are traseul: Şoseaua Virtuţii, Pasajul Lujerului, Bd. Braşov la vest; Turnu Măgurele la sud; Bd. N. Grigorescu, Bd. Ch