Soţul Auricăi Crăiniceanu şi părinţii studentului Ştefan Crăiniceanu - cei doi fiind ucişi în timpul mineriadei din septembrie 1991, soldat cu căderea Guvernului Petre Roman - vor primi despăgubiri de câte 30.000 de euro, potrivit unei decizii de marţi a Curţii Europene de la Strasbourg.

Curtea condamnă România la plata de despăgubiri pentru satisfacţie echitabilă, către cele două familii ca urmare a pierderii soţiei, respectiv a fiului, în timpul revoltei din Guvernul de la Bucureşti în toamna lui '91, întrucât lipsa de cooperare între autorităţile române a făcut ca cei care au suprimat viaţa celor doi să nu fie aduşi în faţa justiţiei.

În decizia sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) notează faptul că deşi Secţia Parchetelor Militare a solicitat Serviciului Român de Informaţii, Inspectoratului General al Jandarmeriei, precum şi altor instituţii publice informaţii privind distrugerea de dovezi care a avut loc în 3 noiembrie 1992, acestea nu au dat curs cererii.

Curtea reaminteşte că ascunderea de dovezi pune la îndoială capacitatea de a face investigaţii şi de a stabili faptele. Fără a subestima complexitatea cauzei (investigaţie materializată în 18 de volume, respectiv 4.383 de pagini), Curtea de la Strasbourg constată că contextul socio-politic general al perioadei în cauză, nu justifică nici durata anchetei în cazul Crăiniceanu-Frumuşanu şi nici modul în care ea a fost condusă în acest timp.

În schimb, spune CEDO, este important ca societatea românească să ştie exact ce s-a întâmplat în timpul operaţiunilor de reprimare a revoltei care a avut loc în sediul Guvernului din Piaţa Victoriei, în 25 septembrie 1991, încurajând autorităţile să se ocupe de caz, prompt şi fără întârziere, pentru a preveni orice act care s-ar bucura de impunitate.

Prin urmare, Curtea de la Strasbourg a stabilit că a fost o încălcare a articolu