Pactul fiscal semnat la începutul lunii martie de 25 de şefi de stat din Uniunea Europeană (Marea Britanie şi Cehia au refuzat să adere la el), prin care semnatarii îşi asumau obligaţia de a lua măsuri pentru restabilirea echilibrului bugetar, a devenit, nici două luni mai târziu, „o ruină fumegândă", după cum apreciază analistul economic britanic Michael Hewson, citat de cotidianul canadian The Globe and Mail.

Guvernul de la Madrid a încălcat, la numai câteva zile după semnarea tratatului, prevederile acestuia, anunţând un deficit mai mare decât cel convenit cu Comisia Europeană, iar Olanda, unul dintre cei mai aprigi susţinători ai tratatului, s-a văzut de asemenea nevoită să anunţe că nu îl poate respecta, guvernul premierului Rutte estimând că deficitul pentru 2013 va fi de 4,6%. Deoarece partidul de dreapta al lui Geert Wilders nu a acceptat tăierile bugetare necesare pentru atingerea acestei ţinte, Rutte şi-a anunţat demisia, urmând ca Olanda să aleagă în toamnă un nou guvern.

Criza dărâmă guvernele Europei

Mark Rutte este al şaselea şef de stat din cele 17 ţări ale zonei euro care a fost nevoit să îşi părăsească postul ca urmare a actualei crize. Prima victimă a acesteia a fost partidul Fianna Fail, care a câştigat toate alegerile parlamentare din Irlanda de la proclamarea independenţei în 1932 - şi care a obţinut, în 2011, numai 17% din voturi. Au urmat Grecia şi Italia, unde guvernele alese au fost „răsturnate în favoarea eurocraţilor - practic, junte civile, susţinute de Bruxelles, ale căror singur scop este să implementeze măsuri politice care nu s-ar bucura de susţinerea alegătorilor", după cum constată cotidianul britanic eurosceptic The Telegraph. În Portugalia şi Spania, partidele aflate la conducere la începutul crizei au pierdut alegerile, iar Nicolas Sarkozy este următorul şef de stat pe care criza economică şi financiară l-ar putea