Cînd Guardiola preferă sistemul 3-4-3, Sergio apare pe două zone: în apărare, ajunge fundaş central, apoi participă la atac.
E un fapt. Guardiola a fost sedus de strategia lui Ajax din perioada "Van Gaal", cînd olandezii cucereau în 1995 a patra lor Cupă a Campionilor şi jucau de multe ori într-un elastic şi eficace 3-4-3. Sistem pe care Pep l-a adoptat la Barcelona, mergînd mai departe. Inovînd. A găsit fotbalistul-cheie, capabil să ocupe două poziţii tactice într-un meci. Cine este? Sergio Busquets. Datorită lui, catalanii sînt 12 pe teren, nu 11!0 înfrîngeri cu "Busi"
Pare deşirat, la 1,89 m şi 73 kg, dar aşa înalt şi slab e plusul blaugrana. Joacă şi în apărare, şi la mijloc. În faza defensivă, coboară mult, devenind al doilea fundaş central într-o ultimă linie de 4. O dată recuperată mingea, "Busi", şi el un fin tehnician, porneşte construcţia. Dintr-o dată, se transformă în "pivotul" care îi sprijină pe Xavi şi Iniesta în lansarea atacului. Şi pentru menţinerea acelei posesii copleşitoare.
Excelentă ideea lui Guardiola! În 19 partide a folosit acest 3-4-3, de 17 ori cu Busquets titular. Şi a pierdut o dată. 13 victorii, trei egaluri şi o înfrîngere.
"El nu se ascunde"
Marele avantaj al antrenorului este că "Busquets nu se ascunde niciodată", remarcă Mundo Deportivo. Iese mereu la joc, cere mingea, pentru că are întotdeauna în minte continuarea acţiunii. Iar dacă un coechipier o pierde, e tot primul care încearcă să recupereze. Cu orice preţ. Chiar şi cînd adversarii îi provoacă o tăietură adîncă sub genunchi, închisă doar cu 11 puncte de sutură. Cum s-a întîmplat cu Sociedad. Barca e mai importantă decît o rană care se vindecă.
Doar 7 din 110!
O imagine a importanţei inestimabile a lui Busquets: sezonul trecut, pe 27 aprilie 2011, în prima manşă a semifinalei Ligii Campionilor, Real – Barca 0-2, Sergio a făcut un
