Rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, căderea guvernului olandez şi forţa tot mai mare pe care o capătă partidele extremiste sau eurosceptice sunt cei mai recenţi indicatori ai tendinţei Europei spre revoltă împotriva austerităţii. Cancelarul german Angela Merkel este acum în poziţia de ultimă redută de temut a austerităţii împotriva unui val de opoziţie condus de François Hollande, candidatul cu cele mai multe şanse la preşedinţia Franţei, şi Geert Wilders, extremistul al cărui partid a provocat demisia guvernului olandez, scrie presa internaţională.
Popoarele ţărilor din zona euro sancţionează în alegeri actuala clasă politică pentru faptul că măsurile de austeritate luate împotriva crizei datoriilor nu par să dea roade. Alternativa luată în calcul de candidaţii opoziţiei în ţări precum Franţa şi Olanda include eliminarea acestor măsuri de austeritate şi sporirea cheltuielilor guvernamentale pentru stimularea creşterii.
Apărătorii austerităţii
Prima reacţie a cancelarului german în faţa acestei tendinţe a fost o scurtă retragere tactică, ea admiţând că "austeritatea nu rezolvă toate problemele", scrie The Telegraph. Merkel s-a încăpăţânat însă să susţină că bugetele echilibrate reprezintă cea mai bună soluţie pentru rezolvarea crizei datoriilor.
"Nu poţi cheltui mai mult decât încasezi", a afirmat Merkel.
Mesajul lui Merkel este susţinut de fostul premier olandez Mark Rutte, care şi-a apărat planul de austeritate în faţa parlamentului zicând că "problemele sunt grave, economia stagnează, şomajul e în creştere, iar datoria guvernamentală creşte dincolo de posibilităţile Olandei". El a demisionat în această săptămână deoarece nu a convins toate părţile din coaliţia de guvernământ să-i susţină măsurile de austeritate
