Mai devreme sau mai tarziu, clonarea unor miscari politice ori partide, facaturile si manevrele marilor nostri jucatori politici ies la iveala si se intorc impotriva-le.
Nu intereseaza in randurile de fata ca tema este una clasica, abordata in filosofia, literatura, arta romantica, postromantica si chiar moderna.
Caci partidul lui Dan Diaconescu asta pare: o provocare, o lucratura in laboratoarele si retortele sferelor inalte ale Puterii politice dambovitene si ale serviciilor secrete.
Se simte de departe izul statut de politicareala neaosa, coteria care a ridicat uneori din neant personalitati si partide ca Gheorghe Funar si PUNR, Gheorghe Becali si PNG, Corneliu Vadim Tudor si PRM, Partidul Noua Romanie si Virgil Magureanu, PDAR si atatea alte figuri, in sfarsit, ultimul mare si notoriu succes fiind UNPR.
Tinta - alegatorii saraci cu duhul
Prin toate s-a incercat o cat mai adanca priza la mase in speranta ca multimea membrilor le va permite accesul la jocurile de putere si bani. Au incercat sa recupereze lumpenproletariatul ramas fara farul calauzitor al PCR si taranimea muncitoare abia scapata de servitutile colectivizarii.
Manipularea celor saraci cu duhul le-a adus unora avantaje politice nemasurate: de mult prea numeroase ori au inclinat balanta spre stanga populist-nationalist-demagogica, iar in alegerile prezidentiale din 2000 au constituit a doua forta politica. Se insufletise de entuziasm iliesc pana si Doina Cornea, de a carei tinuta morala ar fi mare nevoie acum.
Se aplica aceeasi tactica
Toate aceste formatiuni au aparut in acelasi mod: dupa scandaluri politice caracteristice unor zone lipsite de instructie, educatie si cultura civica, in care lucrul in echipa al membrilor egali in drepturi, arta negocierii, stiinta si moralitatea inca nu constituie valori pe pr
