Proiectul privind confiscarea extinsă a averilor a fost adoptat de Camera Deputaţilor, prin apel nominal, după ce, iniţial, la votul electronic, proiectul nu trecuse.
Infracţiuni vizate : de la corupţie la crimă organizată
Proiectul de modificare a Codului Penal a fost adoptat în varianta Senatului şi prevede că se supun confiscării mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deţine a fost condamnată pentru comiterea anumitor infracţiuni şi dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cinci ani sau mai mare.
Infracţiunile în cazul cărora se aplică această lege sunt cele de proxenetism, trafic de droguri şi precursori, trafic de persoane, la regimul de frontieră de stat, de spălare de bani, infracţiuni la legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului, iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat. Alte infracţiuni în cazul cărora se va aplica legea sunt nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, corupţia, evaziunea fiscală, regimul vamal, bancruta frauduloasă, prin intermediul sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronice, şi traficul de organe.
Procurorul general, un susţinător al legii
În 7 martie 2011, la bilanţul activităţii Ministerului Public, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, pleda pentru confiscarea averilor nejustificate ale condamnaţilor. “În 2010 am demarat un proiect finanţat cu fonduri europene, prin care ne propuneam să pregătim investigatori financiari. Vom continua eforturile pentru a