Sistemul imunitar al persoanelor care suferă de alergie alimentară percepe în mod eronat anumite substanţe ca fiind periculoase. Intoleranţele alimentare nu implică sistemul imunitar, ci pe cel digestiv.
Ele sunt cauzate de imposibilitatea corpului de a digera anumite substanţe. Alimentele care provoacă intoleranţe sunt diferite de cele care declanşează reacţii alergice.
Drojdia, albuşul de ou, laptele de vacă şi glutenul sunt implicate de regulă în apariţia intoleranţelor, iar căpşunile, crustaceele, alunele şi soia produc reacţii alergice.
Alergiile alimentare au o frecvenţă mai redusă decât intoleranţele. În urmă cu 10 ani, 40% din populaţie avea cel puţin un tip de intoleranţă. În prezent însă, opt din zece români sunt afectaţi de această problemă, relevă un studiu recent efectuat la noi în ţară şi care a inclus peste 800 de persoane.
„Procesarea şi tehnologizarea alimentelor au dus la modificarea structurii acestora. Aşa se explică frecvenţa tot mai mare a intoleranţelor", susţine medicul nutriţionist Ionuţ Ştefan din Bucureşti, colaborator York Test.
Simptomele sunt asemănătoare
Pentru că alergiile alimentare se manifestă similar intoleranţelor, adeseori, cele două sunt confundate. Persoanele alergice se confruntă cu erupţii cutanate care provoacă mâncărimi şi cu edeme (umflături) la nivelul buzelor, feţei şi membrelor.
De asemenea, pot apărea dificultăţi de respiraţie, crampe abdominale, diaree, vărsături şi ameţeli. Intoleranţele provoacă şi ele tulburări de tranzit intestinal şi erupţii cutanate.
O diferenţă între manifestări este că alergiile pot produce şoc anafilactic, o reacţie care pune viaţa în pericol, pe când intoleranţele provoacă dificultăţi de respiraţie (bronşită astmatiformă), dar fără a fi atât de periculoase.
O altă deosebire între cele două ar fi că, în caz de alergie, manifestările s
