- Cultural - nr. 83 / 2 Mai, 2012 Interviu IULIAN FILIP "Acum imi place cate mi-a pus in carca Domnul…” -Parcurgand cele zece pagini ale CV-ului tau, mi se pare firesc sa te intreb daca exista diferente intre vise, aspiratii si impliniri? Ti-ai ramas dator, restant cu ceva? – Am dat, in anii de studentie, peste un dicton al lui Seneca, pe care apoi l-am tot cautat, dar ceea ce am gasit nu-mi prea suna romaneste, dar cam asta era ideea: Nu pentru ca lucrurile sunt dificile, noi nu cutezam, ci, pentru ca noi nu cutezam, lucrurile ajung dificile. Ceea ce mi s-a parut uluitor in remarca lui Seneca se lega cu primul meu sarit din accelerat: Dupa prima mea sesiune de iarna, dupa examenele sustinute onorabil la facultatea de fizica si matematica, am inteles ca aptitudinile mele in domeniul matematicii nu inseamna totul si ca vocatia mea era pe acolo, pe sub masa, prin cartile de altceva decat matematica, carti pe care le citeam la analiza matematica, la geometria analitica: poezie, eseuri… Cand faci ceea ce-ti place, reusesti mai multe, iar notiunea de oboseala, de mult e alta decat pentru omul de alaturi care lucreaza dupa alte principii decat placerea. Am fost timp de saisprezece ani seful Departamentului Cultura al Primariei Chisinau – iti stiu crucea si painea. Marele regret al meu (si, poate, restanta) e visul care m-a adus in birocratie, neimplinit inca: am acceptat conditionat sa vin la Primarie – ca sa realizez parcul de agrement Satul TREI IEZI (parc din categoria Disneyland, dar conceptie inradacinata)… Mi-au scapat pe alaturi niste posibilitati reale – eram poet bineintentionat, departe insa de ceea ce acum inteleg in economie si nu numai… Dar, mai ales, regret esecul legat de noul edificiu pentru Biblioteca Municipala B. P. Hasdeu : locul si temelia santierului, pornit sa devina biblioteca, se ceda/vindea in momentul cand ma inscaunam, cand inca nu intelege