Ion Efros are 23 de ani şi a schimbat cluburile de noapte pe munca în câmp. Bogăţia lui sunt cele zece hectare de vie, de unde va strânge anul acesta prima recoltă ecologică.
Via de la Paşcani are rândurile drepte de parcă au fost desenate cu rigla, iar frunzele proaspăt răsărite sunt întinse pe sârmă ca mărgelele. Câţiva oameni rup lăstarii tineri crescuţi în exces. „E criză de braţe de muncă. Mai mult lucrăm cu femeile, că bărbaţii se ţin de băut. Până nu pun mâna şi eu, nimeni nu lucrează serios", se tânguieşte tânărul, cuprinzând cu privirea întreaga podgorie. Ca produsul pe care îl obţine să fie cât mai sănătos, Ion a instalat pari din lemn - deoarece, spune el, cei din beton sunt cancerigeni - şi foloseşte doar îngrăşăminte organice de la crescătoria de iepuri a tatălui său. Ion consideră că prăşitul este o activitate ce ne face de râs. „Înlocuim săpile cu maşini de tuns iarba", explică agricultorul.
TREI GENERAŢII DE AGRONOMI
La fermă nimic nu se pierde în zadar. Chiar şi ramurile uscate rămase de la curăţatul viei sunt mărunţite cu un aparat special şi folosite mai apoi ca îngrăşământ. Ca să nu fie la mana naturii şi să se roage să plouă, familia Efros vrea să facă irigare prin picurare. Pe pământul pe care îl deţin au un iaz. În vârful dealului au instalat câteva cisterne. „Apa se va mişca printr-un furtun subteran, prin presiune liberă, şi nu se va consuma energie electrică", a explicat Victor Efros, tatăl lui Ion, mândru că feciorul i-a moştenit dragostea pentru glie.
„Tatăl meu a fost agronom, eu sunt agronom şi Ion va fi, după ce va susţine vineri ultimul examen de licenţă la Universitatea Agrară", se laudă omul, adăugând că bărbaţii din familia lui nu se tem de lucru.
Ion e sigur că peste zece ani nu va avea concurenţă în raionul Criuleni. „Tinerii de astăzi visează să trăiască la oraş, să muncească puţin şi să se bronzeze l
