Austeritatea muşcă, cetăţenii protestează, politicienii se ceartă şi guvernul se prăbuşeşte, acesta este drama prin care trece România, unde Guvernul lui Mihai Răzvan Ungureanu, care a stat în funcţie 78 de zile, a căzut pe 27 aprilie după ce a pierdut un vot de încredere în Parlament, scrie publicaţia "The Economist".

Publicaţia britanică consideră că acest lucru reprezintă consecinţa măsurilor de austeritate luate de Guvernul PDL, în ultimii trei ani, timp în care s-a redus numărul simpatizanţilor acestui partid de centru-dreapta, care l-a investit în funcţie pe Ungureanu.

În perioada 2010-2011, salariile au fost tăiate, taxele au crescut, iar recuperarea din recesiunea din 2008 a fost extrem de lentă. În aceste condiţii, românii au protestat, unii violent, la începutul anului, faţă de măsurile adoptate de Guvernul Emil Boc, predecesorul celui condus de Ungureanu.

Însă există şi alte interese în căderea celui de-al doilea guvern, în decurs de câteva luni.

Ungureanu a fost demis din funcţie de USL, care a înregistrat, în ultimul an, o creştere masivă în sondaje. Însă politicienii de "vreme bună" din această coaliţie au făcut puţine lucruri pentru a îndepărta ideea de oportunism. Alegerile din noiembrie (asta dacă noul guvern va rezista până atunci) va aduce şi mai multe schimbări, mai scrie "The Economist".

Noul premier este Victor Ponta, şeful PSD, un politician care a criticat austeritatea. Când a fost investit în funcţie, el a promis că va inversa nedreptăţile sociale, menţionând că va creşte salariile cu 15%, după ce acestea au fost tăiate cu 25%, în 2010.

Aceste declaraţii şi instabilitatea politica a tras în jos leul, moneda naţională a României depreciindu-se până la un minim istoric, iar agenţia de rating Fitch a anunţat că ar putea să retrogredeze România, dacă noul guvern cade pradă populismului.

Însă acest lucru pa