Foto: ORESTIS PANAGIOTOU / EPA Grecii au mers duminică la vot, pentru unul dintre cele mai controversate scrutinuri parlamentare din ultimele decenii, care urma să decidă fie continuarea politicilor dureroase de austeritate, fie o posibilă ieşire a ţării din Zona Euro. După cinci ani la rând de recesiune, mare parte din electorat arată neîncredere în politicienii care au guvernat până acum.

Cele două partide proausteritate din Grecia, PASOK (socialist) şi Noua Democraţie (dreapta), care au guvernat împreună în cadrul unei coaliţii, din noiembrie 2011, s-au prăbuşit la alegerile legislative de duminică, adunând doar între 31 şi 37% dintre voturi, faţă de 77,4% câte au obţinut în 2009, potrivit sondajelor la ieşirea de la urne, citate de AFP.

Complicaţii

Dacă se confirmă, această problemă a prăbuşirii procentelor celor două partide va face aproape imposibilă formarea unui Guvern de coaliţie de către acestea, ceea ce înseamnă că şi continurea politicii de austeritate dictate de UE şi de FMI este pusă sub semnul întrebării.

Scrutinul a fost dominat de contestarea politicii de austeritate, oferind micului partid al stângii radicale Syriza între 15 şi 18,5% dintre voturi, potrivit sondajelor. Syriza este la egalitate cu socialiştii din PASOK, creditaţi cu 14-17% dintre voturi. Partidul conservator Noua Democraţie, considerat favorit al alegerilor, s-a clasat primul, cu un scor mai mult decât modest, de 17-20% dintre voturi.

Neonaziştii în Parlament

Partidul neonazist Chryssi Avghi vine să se adauge acestei implozii a peisajului politic, intrând în premieră în Parlament, cu 6-8% dintre voturi, faţă de 0,29% cât a obţinut la ultimele alegeri, din 2009.

Pentru a obţine o majoritate absolută în Parlament, adică 151 de locuri, PASOK şi Noua Democraţie ar avea nevoie de cel puţin 37 la sută din voturi. Un mandat pentru formarea guvernului