A trecut și Ziua Mondială a Libertății Presei, s-a consumat în 3 mai la București și cheful tradițional, cu premii care par de șagă dar nu-s, s-a lansat și Raportul FreeEx, însă situațiunea continuă să fie albastră. Atentatele politicienilor la autonomia jurnalistului și a instituțiilor presei rămân la ordinea zilei, mai ales de când s-a acreditat mass-media de propagandă, mercenariatul cu coroniță, jurnalismul de bălăcărit adversari politici. Într-o vreme televiziunea publică era ținta favorită a criticilor pentru subordonarea față de putere, însă ea a fost detronată de Antenele-Felix și de Realitatea TV-Vântu, care au demonstrat cum trebuie să arate o adevărată obediență și care este profilul jurnalistului-preș la picioarele stăpânului. Acesta este dealtfel modelul visat de oamenii politici din România, pe care încearcă să-l impună ba unii, ba alții, după cum prind puterea. Nu mai departe, ca preludiu la celebrarea libertății presei, senatorul Dan Radu Rușanu, simțindu-se déjà pe cai mari s-a răstit la un moderator de la TVR Info, pentru că avea un singur invitat în studio pentru a comenta, în calitate de analist neafiliat, ultimele evoluții de pe scena politică.

Ceea ce uimește în general este cât de puțin înțeleg sau cât de puțin îi interesează pe politicieni mecanismele presei și responsbilitățile ei, deși sunt ombilical legați de ea. Invocând CNA-ul pentru ”dezechiblibru”, fiindcă nu-i convenea opinia invitatului, dl. Rușanu a judecat interviul de opinie după o regulă inadecvată, care se aplică mai ales atunci când sunt invitați politicieni, pentru a asigura echilibrul mediatic între Putere și Opoziție. Eronată este și credința celor mai mulți politicieni și cetățeni, că doar mediile publice au obligații în asigurarea echilibrului, a eticii jurnalistice, a bunelor practici, mediile comerciale dansând după cum le cântă mogulul. Fals, fals, fals! Doctor