Lupta de 30 de luni pentru salvarea integrităţii zonei euro pare să fie pierdută, după ce 68% din alegătorii eleni şi-au acordat voturile unor partide care se opun măsurilor de austeritate.
Conform Constituţiei Greciei, după aflarea rezultatelor alegerilor parlamentare, preşedintele ţării trebuie să-i dea liderului partidului câştigător mandatul pentru alcătuirea unui guvern. În cazul în care acesta nu reuşeşte să formeze o coaliţie în 72 de ore, mandatul este retras şi oferit liderului partidului de pe locul secund, iar dacă şi acesta eşuează, şeful partidului situat pe locul trei îşi poate încerca norocul.
Lui Antonis Samaras, liderul partidului conservator şi pro-european Noua Democraţie, nu i-au trebuit decât câteva ore pentru a returna mandatul; o coaliţie ar fi trebuit să includă cel puţin două alte grupări parlamentare pentru a obţine o majoritate, însă în afară de partidul socialist Pasok, nici unul dintre celelalte partide reprezentate în parlament (toate aparţinând extremei drepte sau stângi) nu a fost interesat de participarea la guvernare. Preşedintele Karolos Papoulias i-a oferit mandatul lui Alexis Tsipras, liderul grupării radicale de stânga Syirza, însă şansele acestuia de a forma un guvern sunt considerate la Atena drept extrem de reduse - ca, de altfel, şi cele ale liderului Pasok, Evangelos Venizelos.
Faliment şi ieşire din euro
În cazul din ce în ce mai probabil în care nici unul din cele trei partide nu va reuşi să formeze un guvern, în luna iunie vor fi organizate din nou alegeri - dacă nu va fi însă deja prea târziu. Grecia trebuie să primească în următoarele săptămâni o tranşă de 14,5 de miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Centrală Europeană - dar această sumă nu va fi livrată decât dacă implementarea măsurilor de austeritate va continua. Fără un guvern stabil, şi mai ale
