Alegătorii algerieni au fost chemaţi joi la urne, pentru a-şi alege deputaţii, în cadrul primului scrutin pe care-l organizează după revoluţiile arabe. Electoratul nu s-a arătat entuziasmat de reformele preşedintelui Abdelaziz Buteflika, mulţi dintre alegători urmând să rămână acasă. Islamiştii algerieni riscă în aceste condiţii să creeze surpriza şi să iasă marii învingători ai scrutinului.

Alegerile din Algeria, marcate din nou de absenteism! Aşa s-ar putea rezuma scrutinul din fosta colonie franceză. Trebuie spus că potrivit unui recent studiu, doar 44% din populaţie era înscrisă pe listele electorale. Campania electorală, e adevărat, a fost ternă, fără sare şi piper, "conformă cu imaginea degradată a deputaţilor locali: corupţi" scrie ziarul Le Figaro. Nu-i de mirare că spectrul fraudelor a planat asupra scrutinului la care au fost chemaţi aproape 22 de milioane de cetăţeni cu drept de vot.

Sunt în joc 462 de mandate de deputaţi, toate alese în urma unui scrutin proporţional, într-un singur tur. 44 de partide, din care 7 islamiste şi mai multe liste independente sunt în cursă. În total, aproape 26 de mii de candidaţi, dintre care 7.600 de femei se luptă să intre în Parlamentul algerian. Actuala Cameră este dominată de coaliţia guvernamentală formată din Frontul de Eliberare Naţională, asociat cu Adunarea Naţională pentru Democraţie a preşedintelui Buteflika şi formaţiunea premierului Ouyahia. Islamiştii din Mişcarea pentru Societate şi Pace au părăsit coaliţia la începutul anului, dar cei patru miniştri ai ei au rămas în Guvern.

Cine va ieşi învingător e greu de spus, având în vedere că sondaje fiabile nu există la faţa locului. Singura referinţă este scrutinul din 1991, singurul considerat drept transparent şi câştigat atunci de Frontul Islamic de Salvare. O victorie deîndată anihilată de puterea militară, gest ce va fi urmat de un deceni