Tensiunile de pe pieţele internaţionale, rezultat al faptului că în Grecia nu se reuşeşte crearea unui guvern, instalarea unui preşedinte socialist în Franţa dar şi anunţul referitor că în Spania a fost naţionalizată a patra bancă ca importanţă, au creat terenul propice pentru speculatori de a forţa aprecierea euro la 4,45 sau chiar la 4,5 lei, profitând de creşterea aversiunii faţă de risc. BNR, ai cărei oficiali au declarat că sunt de acord cu o flexibilizare a cursului leului, nu este însă de acord cu o depreciere forţată, astfel că ea continuă să monitorizeze şi să intervină indirect în piaţa valutară. Căderea guvernului Ungureanu a declanşat un val de cumpărări de valută, care a făcut ca în 2 mai euro să urca la maximul istoric de 4,4168 lei. Au urmat câteva zile mai calme, în care cursul s-a îndreptat spre 4,4 lei, pentru ca de miercuri să reînceapă deprecierea leului, cursul urcând ieri de la 4,4160 la 4,4165 lei. Şedinţa de ieri s-a deschis la 4,4170 – 4,42, valori apropiate de cele înregistrate miercuri seară pe pieţele internaţionale. Treptat presiunea pe cumpărarea de valută a urcat euro până la 4,4260, maxim care s-a înregistrat şi acum două zile când BCE anunţat o medie de 4,4210, după care intervenţia indirectă a BNR a coborât cotaţiile la 4,4160, la ora 14:00 tranzacţiile realizându-se la 4,4150 – 4,42 lei. Aprecierea faţă de euro a făcut ca dolarul să crească ieri de la 3,4031 la 3,4141 lei, nivel care nu a mai fost atins din 16 ianuarie când media a fost de 3,4245 lei. Francul elveţian a crescut, de asemenea, la un nou maxim al ultimelor 8 luni, la 3,6769 lei. În piaţa la termen de la Sibiu euro a crescut pentru decembrie la 4,43 lei. Monedele din regiune continuau să se deprecieze faţă de euro, cea poloneză la 4,224 – 4,247 zloţi iar cea maghiară la 288,7 – 290 forinţi. Perechea euro/dolar, care a coborât miercuri noapte până la 1,2912, nivel c