Dacă USL modifică sistemul electoral aşa cum a anunţat, vom scăpa de candidaţii intraţi în Parlament de pe locul doi sau chiar trei, dar vom avea parte de alte ciudăţenii şi contradicţii. Partide cu 10-15% ar putea, cu ceva ghinion, să nu aibă nici un reprezentant în viitorul Legislativ, în timp ce ar putea accede reprezentanţi ai formaţiunilor mici.
Să luăm un prim scenariu: într-un colegiu, favoriţi sunt, să spunem, candidaţii USL şi PDL. În această ordine, aşa că reprezentantul Uniunii îşi adjudecă mandatul. Candidatul PPDD se situează pe locul trei şi, ca atare, iese din joc, chiar dacă formaţiunea strânge, la nivel naţional, suficiente voturi pentru a obţine mai bine de o zecime din mandate. O dată cu ieşirea din joc a candidatului se pierd şi voturile adunate de acesta sub sigla partidului.
Invers, să luăm un colegiu în care candidaţii USL şi PDL sunt detronaţi, la urne, de un reprezentant al UNPR sau Partidului Verde. Acesta va lua mandatul, fără să mai conteze că formaţiunea pe care o reprezintă are, la nivel naţional, mai puţin de 3% din voturi.
Un alt efect al sistemului de vot uninominal varianta USL vizează „redistribuirea" mandatelor UDMR. Potrivit unor simulări, Uniunea ar urma să aibă în viitorul Legislativ mai puţini reprezentanţi şi s-ar schimba colegiile de provenienţă a acestora. Concret, UDMR ar pierde mandatele obţinute prin redistribuire în Braşov, Cluj, Arad, Maramureş şi diasporă, dar s-ar întări în Covasna, Harghita, Mureş, Bihor, Satu Mare şi Sălaj. Evident, în detrimentul comunităţii româneşti din judeţele menţionate, care va rămâne, probabil, nereprezentată.
Pericolul la care se expun liberalii
Aşa cum sistemul semi-uninominal din 2008 a fost gândit astfel încât să avantajeze PNL, aflat atunci la putere, sistemul electoral impus acum de USL este conceput în ideea maximizării mandatelor Uniunii. Calculul
