În 2010, operatorul licenţiat de salubritate RER Ecologic Service şi Primăria Oradea începeau un lung proces de transformare a sistemului local de salubritate. În cartierul Nufărul au apărut atunci primele containere pentru colectarea selectivă a deşeurilor, iar orădenii erau învăţaţi să le folosească doar pentru deşeurile ce pot fi reciclate.
La finele lunii aprilie a acestui an, RER Ecologic Service a încheiat oficial acţiunea de dotare a tuturor orădenilor cu recipiente pentru colectarea selectivă. Altfel spus, acum există toată infrastructura necesară pentru ca deşeurile să fie reciclate. Mai rămâne de văzut doar cum vor acţiona orădenii...
Model nemţesc
În Oradea s-a vorbit prima oară despre colectarea duală sau selectivă a deşeurilor în toamna lui 2009. Obligaţie asumată de România odată cu aderarea la UE, colectarea selectivă presupune ca fiecare cetăţean să strângă separat gunoaiele menajere (adică fracţia umedă) de cele care pot fi reciclate (fracţia uscată, adică hârtie, carton, pet-uri, doze de aluminiu, plastic, metal ori sticlă). La fel, operatorii de salubritate trebuie să colecteze cu utilaje diferite deşeurile reciclabile, iar apoi să le predea spre valorificare.
Primele recipiente pentru colectarea selectivă au fost amplasate la începutul anului 2010, când primarul Ilie Bolojan a impus modelul german al ţarcurilor cu pubele. Lângă blocuri, Primăria a amplasat gratuit cuşti în care trebuiau să stea închise pubelele sau containerele, atât cele pentru deşeuri menajere, cât şi pentru reciclabile. În prezent, nu toate blocurile din Oradea au ţarcuri, întrucât Primăria le montează doar la cererea asociaţiilor de proprietari.
Soluţie de compromis
Incintele s-au dovedit o bătaie de cap deoarece, din comoditate, orădenii nu le închid uşile, astfel că oamenii străzii puteau în continuare să scotocească şi să împrăştie gunoai
