Ada Hausvater, pe numele ei de „scenă" Ada Lupu, este unul dintre cei mai performanţi manageri din teatrul românesc. Sub conducerea ei şi a directorului-adjunct, actorul Ion Rizea, Teatrul Naţional din Timişoara a devenit un loc unde se petrec o mulţime de lucruri interesante: montări de valoare ale unora dintre cei mai titraţi regizori români şi europeni, un festival de dramaturgie românească ce are de câteva ediţii şi o „umbrelă"i nternaţională, noi spaţii de joc, iar din acest weekend acolo s-a deschis şi o fabrică de decoruri.

Despre toate aceste realizări înfăptuite chiar în perioadă de criză economică, dar şi despre cea mai nouă montare semnată de regizoarea Ada Lupu, am vorbit şi noi cu directorul Teatrului Naţional din Timişoara.

Ada, cea mai nouă creaţie a ta, spectacolul „Copenhaga", pe un text de Michael Frayn, pune pe tapet o temă curajoasă: dacă are vreo naţiune dreptul de a folosi în lupta sa împotriva alteia bomba atomică.

Da, e adevărat. Cine are dreptul să omoare oameni nevinovaţi? În piesă se face referire la ultima întâlnire de la Copenhaga dintre Werner Heisenberg şi Niels Bohr, un moment crucial în istoria bombei atomice şi în destinul umanităţii. Pentru Teatrul Naţional, alegerea acestui text a însemnat un act de atitudine civică pe deplin asumat. Este vorba despre un text multipremiat, care până acum nu a mai fost pus în scenă în România. E un text dificil care, pe de o parte, tentează prin somitatea de aur vechi a personajelor dar care, pe de altă parte, e foarte dificil de montat prin natura teoretică şi ştiinţifică a conţinutului. Până la urmă, în esenţă, mesajul e simplu: să facem mai puţine arme, să nu ne mai omorâm între noi, nimeni nu are drept de viaţă şi de moarte asupra semenilor săi. Dacă „meciul" dintre Heisenberg şi Bohr s-ar fi rezolvat între ei, ca reprezentanţi ai celor doi poli ai războiului, s-ar fi salv