Un "inel de apărare" trebuie construit în jurul vecinilor este-europeni România, Bulgaria şi Serbia pentru a-i ajuta să facă faţă consecinţelor unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro, a declarat ieri Erik Berglöf, economistul şef al Băncii Europene. Sursa: VLAD STĂNESCU
Cea mai mare dintre cele trei ţări, România, va fi capabilă să reziste crizei, chiar dacă băncile greceşti au o prezenţă destul de semnificativă în sectorul financiar al ţării, au afirmat oficiali de la bănci centrale şi comerciale pe marginea reuniunii anuale a BERD la Londra, scrie Agerpres.
Există temeri că băncile greceşti prezente în regiune nu vor fi capabile să-şi finanţeze filialele şi unii analişti şi-au exprimat chiar îngrijorarea cu privire la retragerea de fonduri din băncile greceşti.
"Există deja măsuri" pentru a face faţă efectelor unei potenţiale răscumpărări a datoriilor de către bănci, a spus Berglöf. "Noi nu vorbim mult despre asta dar... în aceste vremuri de criză, cineva trebuie să înţeleagă importanţa stabilităţii financiare".
"Încă mai credem că există multă voinţă în Europa şi speranţe că va exista o soluţie în Grecia", a adăugat el.
Acordul de la Viena
Când prima fază a crizei a lovit Europa Centrală şi de Est în 2009, băncile occidentale prezente în regiune şi autorităţile din ţările respective s-au întâlnit în capitala Austriei şi au creat Iniţiativa de la Viena - un acord menit să se ocupe de efectele colapsului băncii Lehman Brothers asupra regiunii CEE.
În cadrul Iniţiativei de la Viena, băncile occidentale s-au angajat să menţină fonduri în filialele lor din Est, în ciuda nevoii de capital în băncile-mamă, pentru a preveni o ieşire dezordonată de fonduri din regiune.
Regiunea încă nu şi-a revenit şi o nouă iniţiativă, denumită Viena 2.0, a fost lansată. Sub Viena 2.0, băncile o
