Această opinie aparţine economistului şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Erik Berglof, şi ale altor oficiali ai instituţiei, şi vin în contextul temerilor că băncile greceşti cu operaţiuni în regiune nu vor mai fi capabile să-şi susţină subsidiarele, iar unii analişti au ridicat problema retragerilor de fonduri din băncile elene, potrivit Mediafax.

În acest context, Berglof a afirmat, vineri, la Londra, că ar trebui construit un "inel de apărare" în jurul României, Bulgariei şi Serbiei.

Alţi oficiali BERD au afirmat, pentru CNBC.com, la reuniunea anuală a instituţiei, organizată la Londra, că România, cu cea mai mare economie dintre cele trei ţări vizate, va putea rezista eventualei crize în pofida prezenţei semnificative a băncilor greceşti în ţară.

Băncile greceşti controlează circa 13% din activele sistemului bancar românesc, cele mai mari dintre instituţiile de credit elene prezente în România fiind EFG Eurobank Ergasias, prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank şi National Bank of Greece, prin Banca Românească. Emporiki Bank, controlată de grupul francez Credit Agricole, şi ATEBank au de asemenea operaţiuni în România.

"Există deja măsuri pentru a gestiona efectele potenţialelor măsuri de deleveraging (dezintermediere - n.r.) ale băncilor elene. Nu vorbim prea mult despre asta, însă în aceste vremuri de criză trebuie să înţelegem importanţa stabilităţii financiare. Credem că există încă multă voinţă în Europa, şi speranţă, că se va găsi o soluţie pentru Grecia", a afirmat Berglof, economistul şef al BERD.

Întrebat de CNBC.com ce măsuri ar trebui să ia România pentru a se proteja de posibilele efecte generate de criza din Grecia, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a făcut referire la rata de solvabilitate şi la măsuri prudenţiale.

Rata medie de solvabilitate a sistemului banca