Cu o săptămână înainte de debutul verii calendaristice, românii îşi fac ultimele planuri pentru concediu. În ciuda preţurilor ridicate şi a serviciilor slabe, litoralul românesc concurează şi anul acesta cu ofertele tentante din Bulgaria, Grecia sau Turcia.
La nivelul Uniunii Europene (UE), turismul românesc sau, mai exact, numărul nopţilor petrecute în unităţile de cazare este în scădere, arată un studiu realizat de Eurostat.
La această scădere - ultima înregistrată fiind de 9,3%, o cifră-record în UE - au contribuit în egală măsură condiţiile proaste de cazare, serviciile de slabă calitate, preţurile în continuă creştere şi ofertele incomparabil mai bune venite din Bulgaria, Grecia sau Turcia.
Totuşi, turismul din România încă supravieţuieşte. Staţiunea Mamaia, epicentrul fiţelor de pe litoral, prosperă. La fel, turismul rural şi cel de weekend.
Valea Prahovei o duce şi ea destul de bine, deşi şi-a păstrat obiceiurile: servicii proaste şi tarife mari. De asemenea, staţiunile uitate de lume de la malul mării se chinuiesc să treacă peste vară fără pierderi scăzând preţurile şi mizând, astfel, pe familişti.
Ce au ei şi n-avem noi
„În pofida ofertelor ireproşabile ale bulgarilor sau grecilor, în România se mai face, încă, turism. Oamenii cu venituri mici, de exemplu, pot sta o săptămână la mare cu 500 - 1.000 de lei. E drept, nu la Mamaia sau la Neptun, ci în Venus sau Saturn. De asemenea, agroturismul s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă, iar pensiunile din Maramureş sau Bucovina sunt superbe. Şi pe litoral turiştii sunt la fel de mulţi, numai că nu înnoptează. E criză, n-au bani, aşa că dau o fugă în weekend", spune Traian Bădulescu, consultat de turism.
Specialistul susţine însă că România nu poate concura cu ofertele venite din străinătate. „Bulgarii au preţuri foarte bune şi servicii
