Un sondaj realizat în Rusia în urma alegerilor preziden-ţiale de institutul american Pew Research Center a scos la iveală un set de contradicţii neaşteptate, după cum relatează cotidianul The Washington Post. Cea mai bizară dintre acestea este că deşi în Rusia există o susţinere puternică a unor caracteristici specifice democraţiei (de exemplu libertatea presei, independenţa justiţiei sau alegeri corecte şi transparente), doar puţini ruşi cred că democraţia este un sistem bun pentru ţara lor. Astfel, puşi să aleagă între democraţie şi un lider puternic, 57% din respondenţi sunt de părere că cel din urmă este mai important, numai 32% preferând un sistem politic democratic. Susţinerea pentru democraţie devine şi mai mică atunci când aceasta este opusă unei economii puternice: 75% preferă forţa economică, numai 19% considerând că demo-craţia este mai importantă decât aceasta. Lev Gudkov, directorul centrului de studii sociologice Levada din Moscova, a declarat pentru Washington Post că „democraţia a dobândit un renume prost în anii '90, când reformele democ-ratice au dus la apariţia unor oligarhi lacomi şi a unor politici disfuncţionale". Totodată, Gudkov consideră că „majoritatea absolută a cetăţenilor nu are nici cea mai vagă idee ce înseamnă democraţia", însă că în Rusia creşte sentimentul că „alte ţări trag folos de pe urma alegerilor libere, respectului pentru drepturile cetăţenilor şi transferuri de putere ocazionale". Deşi o mare parte a ruşilor consideră că anumite libertăţi necesare bunului mers al statului nu există, iar 35% din respondenţi au fost de părere că alegerile prezidenţiale nu s-au desfăşurat corect, preşe-dintele Vladimir Putin rămâne totuşi cel mai apreciat om politic al Ru-siei, 72% din participanţii la sondaj declarând că au o opinie favorabilă despre el. În afară de premierul Medvedev, ceilalţi politicieni ruşi au o imagine negativă - ceea ce s