Senatul a adoptat, luni, o lege care prevede desfacerea contractului de muncă pentru salariaţii din instituţii, autorităţi publice şi alte unităţi bugetare care refuză să vorbească limba română, insultă în public, distrug sau înlătură o emblemă, un drapel, insignă sau alt simbol al statului. Apoi, potrivit Mediafax, orice persoană care constată că în aceste instituţii sunt angajate persoane care nu cunosc limba română se poate adresa cu o sesizare scrisă instituţiei în cauză sau celor ierarhic superioare prin care se semnalează acest lucru, persoanele nominalizate urmând să fie examinate în maximum 15 zile de la depunerea sesizării, se mai arată în proiect.
Preşedintele Fundaţiei Pro West, Emil Aluaş, care este şi liderul Uniunii Ardelenilor şi Bănăţenilor, spune că este de acord cu această lege. „Eu am fost funcţionar public în Statele Unite ale Americii şi ar fi fost de neconceput să refuz să vorbesc limba engleză. Este clar că această lege este dată pentru comuntatea maghiară. Însă noi, chiar dacă milităm pentru autonomia Transilvaniei, vrem ca limba română să fie limbă oficială", a spus Emil Aluaş.
Preşedintele Ligii Întreprinzătorului Român, Adrian Coroian, la rândul său, este de acord cu prevederile legale. „Este un lucru normal să cunoşti limba ţării în care te afli. Refuzul de a vorbi limba română este o dovadă de rea-credinţă", a spus Adrian Coroian.
Avocatul Camelia Iusco, de la Casa Codreanu, Iusco şi Asociaţii, are o opinie mult mai nuanţată. „Prevederea referitoare la concedierea pentru necunoaştere este redundantă. Pentru a deveni funcţionar public, cunoaşterea limbii române este o condiţie sine qua non, adică nu se poate să devii funcţionar fără să cunoşti limba oficială. Pe de altă parte, atunci când vorbim despre refuzul de a vorbi limba română, consider că este vorba de o abatere disciplinară. Cred că acest refuz poate f
