Efectele plecării Nokia din România sunt puternic resimţite atât macro, cât mai ales la nivel local. Investiţiile s-au blocat, preţurile caselor şi terenurilor s-au prăbuşit, iar şomerii îşi caută locuri de muncă.
Anual Primăria Jucu încasa circa jumătate de milion euro din taxele plătite de Nokia, bani care reprezentau până la 30% din bugetul anual al primăriei, conform reprezentanţilor instituţiei din Jucu. Aceşti bani au fost investiţi în alimentarea cu apă a localităţii, asfaltarea drumurilor comunale, construirea unui centru medical, a unor locuri de joacă pentru copii sau în modernizarea sediului primăriei. O parte dintre aceste investiţii au fost finalizate, însă majoritatea proiectelor stagnează din lipsă de fonduri, în condiţiile în care după plecarea Nokia nu a mai venit la Jucu niciun alt investitor. Astfel, odată cu plecarea Nokia, autorităţile din Jucu au rămas cu asfaltarea şi canalizarea neterminate, însă au totuşi un dispensar şi o şcoală nouă.
În Nokia Village, proiectul iniţial al finlandezilor, ar fi trebuit să apară un cartier rezidenţial cu piscine, terenuri de sport, supermarketuri şi hoteluri de 5 stele. De-a lungul celor trei ani, cât a ţinut investiţa Nokia de la Jucu, au început să se ridice blocuri, iar străinii au şi cumpărat o parte din apartamente, cu 27.000 de euro bucata, potrivit unui reportaj realizat în localitatea Jucu de Pro TV. Constructorii au renunţat însă la proiecte încă de anul trecut şi au lăsat clădirile nefinisate.
În prezent, la Jucu toată lumea vinde. Case noi, ridicate în 2007 şi 2008, se dau acum şi cu 40.000 de euro, iar proprietarii de teren ar vrea să dea timpul înapoi. După creşterea spectaculoasă din 2008, când un metru pătrat se vindea şi cu 100 de euro, acum preţurile au coborât sub 10 euro.
În 2007, înainte de sosirea Nokia, un metru pătrat de teren se vindea cu 10-15 euro, iar în 20
