Angajat la Muzeul Ţării Crişurilor din 1988, Venczel Marton conduce secţia de Ştiinţe ale Naturii de 16 ani. Ceea ce pentru oricine ar putea să însemne nişte banale pietre ori simple oase, pentru el şi colegii săi sunt dovezi ale vieţii existente pe aceste meleaguri cu zeci, chiar sute de milioane de ani în urmă.
Dar, în ciuda importanţei pe care o au aceste situri ori vieţuitoarele care trăiesc în ele, Venczel spune că bihorenii n-au ajuns încă să o înţeleagă.
Colecţii de tot felul
- În ce constă activitatea zilnică a specialiştilor din secţia pe care o coordonaţi?
- Activitatea de bază este cercetarea ştiinţifică, urmată de muzeografie, care înseamnă cercetarea, conservarea şi restaurarea pieselor. Facem şi activităţi educative şi culturale şi, în plus, cu toţii lucrăm la anuarul "Nymphaea" al Muzeului.
- Ce patrimoniu are secţia?
- Deţinem diverse piese din domeniul geologiei şi al paleontologiei, avem colecţii bogate mai ales din perioada mezozoică, de exemplu piese de dinozauri, reptile triasice. Avem o colecţie însemnată de oologie, cu peste 14.500 de ouă colectate în bună parte în secolul XIX şi la începutul secolului XX. Avem şi un patrimoniu de ornitologie şi mamifere, dar şi diverse ierbare, unele foarte vechi, din secolul XIX.
- Care colecţii sunt mai spectaculoase, mai valoroase? Cum pot fi ele văzute?
- Deocamdată colecţiile nu pot fi văzute decât în cadrul unor expoziţii temporare. În vară vom avea una dedicată peşterilor, cu piese valoroase de paleontologie, precum urs de peşteră sau mamut din cuaternar. Publicul este foarte receptiv la faunele de dinozauri conservate în condiţii speciale în bauxitele de la Cornet. Speciale sunt şi descoperirile din zona Tăşadului, de unde avem delfini şi balene.
"Ciudăţenii" protejate
- Care au fost cele mai interesante descoperiri făcute în Bihor după 1990? @N_
