Patru instituţii de stat cu bugete cumulate de aproximativ 14 miliarde de euro au noi directori, numiţi la finalul săptămânii trecute de către premierul Victor Ponta în mai puţin de o lună de la venirea sa la guvernare: Marius Lucian Obreja - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Cristiana Barbu - Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Ileana Ciutan - Casa Naţională de Pensii Publice şi Ionuţ Maşala - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Analiştii spun însă că aceste schimbări, care au devenit o cutumă atunci când se schimbă partidul de la guvernare, nu vor modifica semnificativ rezultatele activităţii unor instituţii.
"Mai toate instituţiile statului sunt blocate în acest moment. Statul a funcţionat prost în România încă de la început. Victor Ponta face ceea ce au încercat şi alţii înaintea lui, dar cu un om «nu se face primăvară». Cred că nicio organizaţie nu poate fi afectată fundamental într-o situaţie ca aceasta. Într-adevăr, un om competent poate face anumite schimbări, dar nu este elementul definitoriu. Este nevoie de o reorganizare sau chiar dezafectare şi refacere a acestor instituţii", a spus Matei Păun, managing partner al firmei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii BAC Investment.
În ceea ce priveşte criteriile pe care premierul le-a urmat în momentul instituirii noilor preşedinţi ai companiilor publice, Daniela Necefor, managing partner în cadrul companiei executive search Total Business Solutions (TBS), a afirmat că deşi aceste numiri sunt politice, în mod normal, directorii ar trebui să prezinte o vastă experienţă în domeniul pentru care au fost propuşi, cel puţin în zona tehnică, aşa cum este cazul CNADNR.
"La CNADNR, deşi nu cunosc fişa postului, aş spune că noul preşedinte ar trebui să fi condus o companie
