Un studiu al unei prestigioase agenţii japoneze ne mai dă o prognoză alarmantă. Între ţările ameninţate de foamete, România e plasată pe primul loc în Europa şi pe locul al doisprezecilea în lume! Cred că se întorc în mormânt părinţii şi bunicii noştri, care ştiau că suntem grânarul continentului şi că, în general, avem un excedent de produse agroalimentare. Cred că şi specialiştii de azi nu au cum da un răspuns logic asupra acestei situaţii previzibil dramatice, când este ştiut că potenţialul agricol al României (terenuri cultivabile etc) depăşeşte de 4-5 ori necesarul populaţiei ţării.

Este de-a dreptul halucinant ca, având asemenea resurse naturale, să ne pască foametea. Astfel de riscuri mai pot fi înţelese în ţări de prin Africa sau Asia, unde populaţia creşte rapid, iar capacitatea internă de a o hrăni e extrem de redusă. Dar nu au nici o scuză într-o ţară ca România, cu un uriaş potenţial de producţie agricolă, paralel cu reducerea numărului de locuitori, atestată şi la ultimul recensământ. Singurii care ar putea explica, dar nu justifica, paradoxul sunt guvenanţii care s-au perindat de 23 de ani la cârma ţării. Şi au asistat blegi sau chiar au pus umărul, implicaţi în afaceri oneroase, la distrugerea agriculturii româneşti, a infrastructurii sale, a sistemelor de irigaţii sau de preluare a producţiei micilor fermieri, împinşi în faliment ori, cel mult, la o agricultură redusă strict la nevoile familiale, având aproape interzis accesul pe pieţele oraşului.

Cum să reziste mica gospodărie ţărănească, atunci când, pe la Câmpulung Moldovenesc laptele i se cumpără cu 3o de bani litrul, iar în raftul supermarketurilor îl găsim cu 6 lei litrul? În plus, acum se mai anunţă că în doi ani vor dispărea şi vacile, UE impunând condiţii tehnice pe care micii producători n-au cum le atinge. Mâncăm, plătind scump, cartofi egipteni, legume siriene, f